By 
In inima tarii, la Covasna, exista o cetate dacica ridicata in urma cu aproape 2.000 de ani.
Potrivit legendelor, cetatea ar fi fost ultimul refugiu al regelui Decebal, unde ar fi murit dupa infrangerea suferita in luptele cu romanii, dar oamenii de stiinta nu pot confirma acest lucru.
O mare parte dintre zidurile cetatii au iesit la iveala intamplator in anul 1995, in urma unei furtuni puternice care a smuls arborii si a culcat padurea la pamant. La radacinile copacilor seculari au aparut nu doar ziduri de piatra, ci si alte vestigii, cum ar fi bucati de ceramica, monede si obiecte de cult, pe baza carora specialistii au stabilit ca cetatea dateaza din secolele II-I i.d.Hristos.
Cetatea a atras de-a lungul timpului si cautatori de comori, pentru ca in jurul ei s-au tesut nenumarate povesti. Una dintre ele spune ca undeva, printre zidurile cetatii, dacii ar fi ascuns o comoara. Potrivit legendei, din sapte in sapte ani se deschide o poarta care arata drumul spre lada plina cu aur si care sta deschisa o noapte intreaga pana la cantatul cocosilor. Oamenii au pierdut socoteala anilor, iar comoara dacilor a ramas in continuare ingropata in pamant.
Potrivit altei legende, intr-un loc din apropiere, denumit de localnici ”Valea Zanelor”, ar fi trait candva Ileana Cosanzeana, una dintre cele mai frumoase pamantence care a inspirat personajul de poveste. Comoara ei va putea fi descoperita, potrivit legendei, doar intr-o noapte cu luna plina dinaintea zilei Sfantului Gheorghe si doar de catre al saptelea copil al unei familii.
Cei care au despartit mitul de realitate au concluzionat ca adevaratele comori ale Covasnei sunt apele minerale, mofetele si aerul puternic ionizat care ajuta la vindecarea multor boli.
An de an, in preajma Santiliei, in Valea Zanelor are loc Nedeia mocaneasca, una dintre cele mai populare sarbatori traditionale ale romanilor din zona, care readuce in actualitate obiceiurile si traditiile oierilor din Covasna-Voinesti.
Pe vremuri, fetele de maritat asteptau cu nerabdare sarbatoarea pentru ca atunci flacaii coborau de la stana sa isi caute neveste. Se gateau cu cele mai bune straie si se intalneau in Valea Zanelor, la hora, iar, daca se placeau si parintii se intelegeau la zestre, atunci toamna, cand dealurile se albeau de oile manate spre casa, urma nunta. Obiceiurile s-au schimbat, dar voinestenii continua traditiile pentru ca sunt crescatori de oi din tata in fiu si nu vor sa le piarda.
Sarbatoarea reconstituie intregul ritual al nuntii traditionale din zona, cu cerutul miresei, barbieritul mirelui, hora miresei, ruperea colacului, descaltatul nasilor, tranta voinicilor si ridicatul bolovanului si este un prilej de a prezenta turistilor veniti in statiune frumusetea portului, dansului si cantecului popular romanesc din Covasna.
